CMBSU: Cutremurul este „factor de risc major” pentru Capitală. Conform scenariilor, 23.000 de clădiri ar putea suferi avarii semnificative

Cutremurul este considerat „factor de risc major” pentru municipiul Bucureşti, conform unui document denumit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU). Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”. Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară.

Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, citat de News.ro.

Principalele vulnerabilităţi

În document sunt enumerate principalele vulnerabilităţi ale oraşului în caz de cutremur:

• circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
• – reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
• reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
• reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
• reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

Documentul, supus votului consilierilor generali ai Capitalei în şedinţa de joi, include şi rezultatele unui scenariu de cutremur.

„Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P.. .P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, se arată în document.

Acelaşi document precizează că, dintre cele 23.000 de clădiri care ar fi avariate la cutremur, „pot suferi avarii grave – nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri, dintre care peste 10% sunt înalte”.

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.

„Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 raniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”, se arată în documentul citat.

Scenariul privind producerea unui cutremur pe timp de zi (la ora 13) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% faţă de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.

„În cazul producerii unui seism de mare intensitate este necesar o analiză a situaţiilor de urgenţă ce pot fi generate de avarierea clădirilor înalte şi foarte înalte din Municipiul Bucureşti şi a modului de intervenţie la aceste imobile”, precizează documentul citat.

Ce arată documentele oficiale

Pe lista Adminstrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) în București se aflau, în august 2021, 963 de clădiri încadrate pe clase de risc seismic: 363 sunt în clasa I de risc seismic, din care 154 în categoria evidențiată ca fiind foarte vulnerabilă în 1977: clădiri cu cel puțin 5 niveluri, construite înainte de 1941. Alte 1.533 sunt încadrate în categorii de urgență, conform P100-92 din 1992.

Bucureștii și cutremurele

Pe pagina turui ghidat digital, de pe site-ul INFP – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCSFP), se pot citi detalii despre instoria cutremurelor din București, impactul lor la momentul producerii, cu ilustrații, dar și situația actualizată a măsurilor de punere în siguranță sau consolidare.

Conform sursei citate, Bucureștii (formă lingvistică pe care o considerăm mai adecvată decât „Bucureștiul”) au fost afectați în mod constant de cutremure, cel puțin în ultimele patru secole pentru care avem date mai detaliate. Ele sunt oricum suficient de elocvente, mai ales că prima atestare documentară a orașului este din 1459.

Singura sursă seismică dovedită a provoca pagube în oraș este Vrancea, unde, la adâncimi intermediare (90-150 km de regulă) au loc cutremure cu magnitudini mari – peste 7 pe scara moment-magnitudine (Mw) (mai adecvată la aceste magnitudini decât scara Richter/locală – ML). Acestea sunt statistic într-un număr de 2-3 ori pe secol, deși intervalul de timp dintre ele este foarte variabil – de la câțiva ani la câțiva zeci de ani.

Au mai fost simțite în oraș și cutremure din alte surse (precum cel de 7,1 Mw din 1901 din zona Shabla sau cel de 6,4 Mw din 1916 din zona Făgăraș-Câmpulung), dar acestea, fiind crustale și îndepărtate, nu au cauzat decât panică. Cutremurele crustale care se produc rar în apropierea Bucureștilor, în Câmpia Română, nu depășesc de regulă 4 Mw, o excepție făcând-o cutremurul de 5,1 Mw din 4 ianuarie 1960, din apropierea orașului Slobozia.

Revenind la zona Vrancea – aici s-au produs cutremure majore în:

• 1738, 11 Iunie, 7,7 Mw, 130 km: „Palatul Domnesc (Curtea Veche) s-a crăpat în mai multe locuri și s-au dărâmat o mulțime de case și biserici, s-au sfărâmat casele mănăstirii Cotroceni; au sunat singure clopotele bisericilor și omul abia se mai ținea pe picioare” (Corfus, 1967; Huica, 1977; Stefanescu, 1901).
• 1790, 6 Aprilie, 7,1 Mw, 150 km: în București a distrus o casă și a avariat mai multe case și biserici.
• 1802, 26 Octombrie, 7,9 Mw, 150 km, ora locală 12:55: „s-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orasului, cu ceasornic, a căzut și s-a sfărâmat, și era atunci mare frică” (Dionisie Ecleziarhul). Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Mânăstirea Cotroceni și Biserica Elefterie. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.
• 1838, 23 Ianuarie, 7,5 Mw, 150 km, ora locală 20:45: In Bucuresti, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri, inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru. Potrivit consemnarilor consulului francez la Bucuresti, Chateaugiron, „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”. Acesta a raportat ulterior că au murit peste 720 de persoane, un alt raport al Poliției (Agiei) Capitalei avansând numărul de 73 de persoane ucise și 14 rănite.
• 1893 ,17 august și 1984, 31 august : două cutremure de 7.1 Mw, la 100 și 130 km, au avut loc în zona Vrancea, fiind resimțite puternic în București.
• 1908, 6 octombrie, 7,1 Mw, 125 km, ora locală 23:40: a avariat case vechi din Bucuresti.
• 1940, 10 noiembrie, 7,7 Mw, 150 km, ora locală 03:39: a cauzat la nivel național 593 morți și 1271 răniți, din care 140 morti si 300 de răniți în București, majoritatea datorită prăbușirii Blocului Carlton. Multe alte clădiri au avut de suferit, nefiind reparate corespunzător.
• 1977, 4 martie, 7,4 Mw, 94 km, ora locală 21:22: a cauzat la nivel național 1578 morți si 11321 răniți, din care aproximativ 90% în București. 31 de clădiri de înălțime medie și mare s-au prăbușit în București, parțial sau total – majoritatea construite în perioada interbelică și afectate destul de puternic de cutremurul anterior din 1940, dar și trei clădiri mai nou construite: o scară de bloc la Lizeanu (30), alta la Veteranilor (OD16) și Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor.
• 1986, 31 august, 7,1 Mw, 131 km, ora locală 00:28: nu a cauzat pagube majore în România – este posibil ca două persoane să fi decedat, în urma atacurilor de panică, însă a fost simțit puternic în București.
• 1990, 30 mai, 6,9 Mw, 91 km, ora locală 13:40: în România, 8 persoane au murit (2 în Bucureşti, unde s-a simțit puternic) și 362 au fost rănite, însă nu au fost clădiri complet prăbușite.
• 1990, 31 mai, 6,4 Mw, 87 km, ora locală 03:17: este considerat o replică a cutremurului anterior din 1990, producând la rândul ei multă panică.

Mai multe informații pot fi citite în aplicația „Cutremurele din România și efectele lor”.